coexistente
11Nulidad — La nulidad es, en Derecho, una situación genérica de invalidez del acto jurídico, que provoca que una norma, acto jurídico, acto administrativo o acto judicial deje de desplegar sus efectos jurídicos, retrotrayéndose al momento de su celebración …
12Talagante — Talagante …
13Gonorrea — (Del gr. gonos, semilla + rheo, fluir.) ► sustantivo femenino MEDICINA Infección genital venérea. SINÓNIMO gonococia * * * gonorrea (del lat. «gonorrhoea», del gr. «gonórroia») f. Med. Blenorragia crónica. * * * gonorrea. (Del lat. gonorrhoea, y… …
14contemporáneo — ► adjetivo/ sustantivo 1 Que existe al mismo tiempo que otra persona o cosa: ■ contemporánea de la república. SINÓNIMO coetáneo [coexistente] coincidente ► adjetivo 2 De la época actual: ■ los autores contemporáneos encuentran muchas facilidades… …
15coexisténţã — s. f. [x pron. gz], pl. coexisténţe …
16coexistenţă — COEXISTÉNŢĂ, coexistenţe, s.f. Existenţa simultană a mai multor lucruri, fiinţe, fenomene. ♢ Coexistenţă paşnică = principiu de bază al relaţiilor internaţionale dintre state cu sisteme sociale diferite, potrivit căruia aceste state se angajează… …
17izofază — izofáză s. f. → fază Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic IZOFÁZĂ s. f. linie care reprezintă izotermele şi izobarele coincidente pe o diagramă a unui sistem fizico chimic dintr un singur component cu două faze coexistente …
18simultáneo — simultáneo, ea adjetivo contemporáneo*, sincrónico. ≠ incompatible, antagónico. * * * Sinónimos: ■ coincidente, coexistente, coetáneo, p …
19vivo — vivo1 sustantivo masculino borde, canto, arista, orilla. De un edificio, mueble, etc. vivo, va2 adjetivo 1) intenso, fuerte …
20concomitante — adj. 2 g. 1. Que acompanha ou coexiste. = COEXISTENTE 2. Que acontece ou se faz ao mesmo tempo. = SIMULTÂNEO 3. Que é acessório ou secundário. ‣ Etimologia: latim tardio concomitans, antis, particípio presente de concomitor, ari, assistir,… …